„DACĂ NE GÂNDIM CĂ CEVA O SĂ NE DOARĂ, CHIAR SE VA ÎNTÂMPLA”
Noile cercetări privind imagistica creierului demonstrează că atunci când ne așteptăm ca un lucru să fie dureros, o să fie (eurekalert.org).
Dacă ne așteptăm ca o injecție să ne doară, așa se va întâmpla, chiar dacă, în mod normal, nu este ceva foarte dureros. Dacă ne așteptăm că și a doua injecție să doară la fel de tare, din nou se va întâmpla așa, chiar dacă ar trebui să știm mai bine, din experiență.
Acestea sunt rezultatele unui nou studiu care se axează pe imagistica creierului, publicat în revista ”Nature Human Behaviour”. Acestea demonstrează că așteptările privind intensitatea durerii pot deveni profeții care se auto-împlinesc. Surprinzător este faptul că aceste așteptări false pot persista chiar și atunci când realitatea demonstrează în mod repetat contrariul.
”Am descoperit că există o legătură între așteptări și durere. Cu cât vă așteptați la mai multă durere, cu atât mai puternic va răspunde creierul la ea. Și cu cât creierul răspunde mai puternic la durere, cu atât mai intens o vom percepe”, spune Tor Wager, autorul principal al studiului, de la ”University of Colorado Boulder”.
Studiile anterioare au demonstrat că așteptările pot influența totul, de la rezultatele la un test, la modul în care răspundem la un medicament. Totuși, acest studiu este primul care urmărește legătura dintre așteptări și durere, dar și mecanismele neuronale care stau la baza acestei asocieri. De asemenea, specialiștii și-au propus să înțeleagă mai bine de ce așteptările privind durerea sunt atât de rezistente la schimbare.
Cum a decurs studiul?
Cercetătorii au recrutat 34 de participanti și i-au învățat să asocieze un simbol cu o căldură scăzută și alt simbol cu o căldură ridicată, dureroasă.
Mai apoi, participanții au fost plasați într-un aparat care funcționează prin RMN și care măsoară fluxul de sânge din creier în timpul activității neuronale.
Timp de 60 de minute, li s-au prezentat indicațiile, precum simbolurile, cuvintele ”Scăzut” și ”Ridicat”, iar apoi li s-a cerut să evalueze la cât de multă durere se așteaptă. Mai departe, li s-au aplicat diferite șocuri cu căldură, dureroase, dar nu dăunătoare, pe mână sau pe picior.
Experiența a fost asemănătoare cu senzația pe care o avem când ținem în mână o cană cu cafea fierbinte. Participanților li s-a cerut să evalueze durerea. Fără să știe, în realitate intensitatea căldurii nu avea legătura cu simbolul precedent.
Care au fost rezultatele studiului?
Atunci când participanții se așteptau la mai multă căldură, regiunile creierului implicate în sentimentele de amenințare și de frică au fost mult mai active în timpul așteptării. Regiunile implicate în generarea durerii au fost mai active atunci când au primit stimulul. Participanții au raportat o durere mai intensă când au văzut indicii de durere, indiferent de cantitatea de căldură pe care o primeau în realitate.
”Acest lucru sugerează că așteptările au avut un efect profund, care influențează modul în care creierul procesează durerea”, declara Marieke Jepma, de la Universitatea din Amsterdam.
În mod surprinzător, așteptările lor au influențat foarte mult și capacitatea de a învăța din experiență. Este vorba despre tendința de a învăța din lucrurile care ne întăresc convingerile și le reduc pe cele care nu o fac. Se presupune că, dacă participanții se așteptau la o durere intensă și li s-a administrat una mică, ar trebui să învețe din experiență. Dar a doua oară s-au așteptat din nou la o durere intensă.
”Rezultatele noastre sugerează că așteptările negative privind durerea sau rezultatele unui tratament pot fi o piedică în recuperarea optimă. De asemenea, poate explica de ce în cazul anumitor oameni durerea cronică persistă chiar dacă țesuturile deteriorate s-au vindecat”, concluzionează Jepma.
Sursa: www.eurekalert.org